Atenţie la promoţiile din supermarketuri!.

Majoritatea hypermarketurilor şi supermarketurilor sunt dispuse să facă orice pentru a-şi minimaliza pierderile, cu toate că pun în pericol sănătatea clienţilor în mod voit. Pentru a scăpa de marfa ieşită din termenul de garanţie, angajaţii hypermarketurilor apelează la tot felul de practici comericale total incorecte şi periculoase.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Constantin Cerbulescu, a dispus la începutul acestei săptămâni controlarea mai multor lanţuri de hyper şi supermarketuri din Bucureşti. Neregulile găsite de inspectorii OPC confirmau sesizările din ce în ce mai numeroase ale clienţilor care se plângeau de mâncarea stricată de pe rafturile magazinelor mari. Astfel, caserolele cu ciuperci care treceau de data limită înscrisă pe ambalaj, erau desfăcute şi apoi amestecate cu ciupercile vrac din lădiţele de la câţiva metri. Carnea alterată era trimisă în afumătorile special amenajate în incinta supermarketurilor, iar a doua zi era plasată din nou pe rafturi, cu titlul de "specialitate afumată". Pulpele de pui sau curcan în pragul alterării, erau oferite ca superpromoţii, deşi deveniseră deja adevărate ameninţări pentru sănătatea oamenilor. ECO doar cu numele Puii crescuţi în baterii, care nu călcaseră niciodată pe pământ, erau vânduţi sub numele pompos de "pui antistres", iar carnea de porc injectată nu avea nimic pe etichetă care să avertizeze consumatorul că bucata care va ajunge în farfurie este de fapt modificată genetic! O altă metodă folosită de mai toate hypermarketurile din Capitală pentru a scăpa de carnea alterată era să o direcţioneze către restaurantele proprii, unde erau gătite şi vândute la suta de grame. Neregulile constatate nu se oprec aici. Chiar şi produsele ambalate beneficiau de diferite şiretlicuri care să dea siguranţa consumatorului că achiziţionează produse de calitate. Laptele nevândut se întorcea la fabrică unde producătorul schimba doar data la care produsul expira. Alt producător de lactate imprima pe ambalaj imaginea unui pahar în care se adaugau Vitaminele D şi calciu, deşi produsul  nu era aditivat cu aceste adaosuri. Din cele 10 unităţi verificate în Bucureşti, inspectorii au găsit astfel de nereguli la opt astfel de magazine. Autorităţile au aplicat un număr total de 10 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 67.000 lei, iar sancţiunile au ajuns chiar la retragerea de la comercializare a acestor produse.


Mafia fructelor si legumelor

Mai multe chimicale pentru noi si o groapa uriasa sapata agricultorilor. “Mafia” cu fructe si legume costa statul 54 miliarde de lei

Asa s-ar traduce smecheriile cu legume si fructe, un domeniu in care se invart anual, la negru, zeci si chiar sute de milioane de euro. Recunoscuta, chiar de guvern, care a decretat-o problema nationala, evaziunea fiscala reprezinta 10% din Produsul Intern Brut, adica in jur de 54 miliarde de lei.Pepeni din Grecia, struguri din Chile, capsune din Turcia. Fructele si legumele de import au invadat pietele din Romania. Cum este posibil? Ei bine foarte simplu. Unii dintre cei care le aduc in tara nu-si platesc darile catre stat, asadar isi permit sa tina pretul mai jos decat producatorii nostri
Este si exemplul unor evazionisti, luati la intrebari de politistii din Ilfov. 10 indivizi aduceau in tara in fiecare luna cate 300 de camioane incarcate ochi cu fructe si legume. Toate ajungeau in cel mai mare en-gros de profil din tara, care se afla in Afumati. De aici, comerciantii le preluau si le imprastiau in pietele din Romania.
Pana sa ajunga insa la taraba, produsele erau trecute prin zeci de firme fantoma. Administratorii inregistrau in contabilitate facturi false si declarau sedii la adrese care nici macar nu exista, pentru a reusi sa le piarda urma si a scapa astfel de plata taxelor.S-a ajuns astfel ca in doi ani de zile, in visterie sa intre mai putin cu 5 milioane de euro. Bani esentiali pentru pensii sau ajutoare sociale. Iar aceasta suma se refera numai la gruparea prinsa acum."Profita de faptul ca au o luna la dispozitie sa plateasca tva-ul si atunci fac treaba asta. Sa le fie rusine", spune Claudiu Scarlatache, seful CMS DIF.
De cand a inceput anul au fost identificate peste 400 astfel de cazuri, care au saracit statul roman cu 82 de milioane de lei. 200 de persoane sunt cercetate in aceste dosare.

"Trebuie să fim o capitală economică!"

Cristi Manolache, preşedintele Partidului Ecologist Român şi candidat al acestei formaţiuni politice la Primăria Bacău, este nemulţumit de dezastrul economic din oraş. Am discutat pe scurt acest aspect, încercând să punctăm principalele probleme cu care se confruntă Bacăul.

Reporter: Întâi şi întâi, să facem o scurtă clarificare, dacă nu aveţi nimic împotrivă. Domnule Manolache, de ce vi se spune „Legionarul”?

Cristi Manolache: Mi se spune aşa pentru că am petrecut opt ani în Legiunea Străină şi sunt mândru de acest lucru. Acolo mi-am format caracterul, am învăţat ce înseamnă ordinea, încrederea, solidaritatea. Am primit cetăţenia franceză pentru serviciul militar ireproşabil şi astfel am continuat o relaţie mai mult decât strânsă cu autorităţile franceze din Bucureşti.

Rep.: Dacă am lămurit această chestiune, să trecem la problemele Bacăului… Prin urmare, cum vedeţi situaţia economică din oraş?

C. M.: Sincer, nu o văd deloc bine. De 22 de ani oraşul a decăzut constant şi acest lucru este vizibil. Nu s-au creat locuri de muncă, nu s-au făcut investiţii care să aducă plus-valoare în Bacău. Şi efectele le resimţim cu toţii: au dispărut marile fabrici, forţa de muncă a migrat, tinerii nu mai stau în Bacău pentru că şansele le sunt limitate…

Rep.: Dar nu este vorba de o realitate valabilă la nivel naţional?

C.M.: Nu tocmai. Există şi exemple pozitive, dar acestea nu au fost urmate de Bacău. Este cazul Clujului, unde chiar dacă au plecat cei de la Nokia, infrastructura a permis atragerea altor investitori. La fel Suceava, Braşovul, chiar Galaţiul. Noi am rămas în urmă. S-a demolat totul, dar în loc nu s-a pus nimic care să producă…

Rep.: Şi există vreun vinovat?

C.M.: Dacă ar fi doar unul, probabil că de mult s-ar fi luat măsurile necesare. Dar este un cumul de factori care s-au combinat şi au dus Bacăul în prăpastia în care se află astăzi. Putem vorbi de lipsa de viziune a celor ce s-au perindat pe la conducerea oraşului, de grupurile de interese care au văzut banul public ca pe o sursă de îmbogăţire, de privatizările defectuoase şi aşa mai departe…

Rep. Dar se poate face ceva pentru a redresa Bacăul?

C.M.: Am convingerea că acest lucru poate fi făcut. La fel cum am convingerea că Bacăul poate şi trebuie să devină capitala economică a Moldovei. Cheia pentru a ajunge acolo unde dorim este să avem planuri bine făcute pe termen mediu şi lung şi, bineînţeles, să avem şi relaţiile necesare pentru atragerea de investitor
Pot să duc Bacăul în fruntea Moldovei!

Rep.: Concret, ce aveţi în gând pentru Bacău?

C.M.: Vreau şi pot să duc Bacăul în fruntea Moldovei din punct de vedere economic. Sunt cetăţean francez şi în această calitate am legătură permanentă atât cu ambasada, cât şi cu Camera de Comerţ a Franţei. Există dorinţa de a investi în Bacău, deja am demarat discuţii în acest sens, dar în acelaşi timp trebuie să fie un parteneriat serios, ceea ce nu este cazul în situaţia actuală.

Rep.: Cum vedeţi un parteneriat serios?

C.M.: Simplu. Un parteneriat cu cărţile pe faţă, în care autorităţile au în vizor interesul comunităţii, nu interesele proprii. Un investitor are nevoie de facilităţi, care să îl atragă. Are nevoie de reţea de canalizare, de energie electrică, de infrastructură rutieră, de scutiri de taxe şi impozite. Aceste facilităţi nu sunt însă oferite de actuala administraţie, la fel cum nu au fost oferite nici înainte. Din acest motiv, Bacăul a decăzut constant timp de 22 de ani…

Rep: Fonduri europene?

C.M.: Sunt esenţiale pentru o dezvoltare durabilă. Eu unul sunt sătul de promisiuni repetate în vânt de atâţia ani. Fondurile mult lăudate nu au ajuns în Bacău şi ceea ce s-a făcut, s-a făcut în mare proporţie din bugetul local şi din împrumuturi bancare care au ajuns la cote fabuloase.

Rep.: Sunteţi un cotestatar al actualei administraţii?

C.M.: Nu. Sunt un cotestatar al vorbelor goale, al investiţiilor făcute după ureche, al lipsei de viziune. Cei ce conduc acum Bacăul au făcut cât au putut, cât au fost în stare să imagineze. Dar şi-au atins din plin limitele. Pentru viitor este nevoie de un alt program, de o altă viziune. Acest program va fi făcut public în curând iar băcăuanii vor avea posibilitatea să aleagă între o viziune pe termen mediu şi lung şi lipsa totală de viziune a celor ce sunt în momentul de faţă la conducerea oraşului.

Sursa: Primarul meu-Bacau